11 Sep

Ed. "Polirom" - 2018

O carte care ar fi putut fi interesanta daca nu ar fi fost scrisa cu un scop precis: demontarea eticii si moralei Bibliei in favoarea unui laicism bazat pe "adevar si morala". Un sofism nici macar bine legat care sa dea o vaga impresie de sanse egale credinciosului de orice religie in fata laicului ateu, homofil, cu pretentii ca moralitatea lui e cea naturala. Ne scuzati d-le Harari ca inca mai respiram. Cel putin e parerea mea si nu am pretentia ca e universal valabila.

  1. YNH spune ca sentimentele nu sunt un “liber arbitru”, ci un “calcul al probabilitatilor de supravietuire”. Adica am ajuns la sentimentul 4 adunand 2 cu 2 sau 1 cu 3. Atunci cum se face ca oamenii ajung la rezultate diferite, adica au sentimente diferite? Daca ura mea e suma unor termeni care sunt definiti ca probabilitati de supravietuire, de ce alte persoane exprima iubire in aceleasi circumstante si experimentand  aceiasi termeni? Nu e posibil ca rezultatul acestui calcul sa poata fi modificat prin exercitiu? Adica sa raspund cu iubire acolo unde instinctiv sau prin calculul probabilitatilor as raspunde cu ura? Iar acest exercitiu sa fie coordonat de incredintarea mea crestina? Si cum stim care “calcule” au fost eronate in cazul in care avem rezultate diferite? Iubirea poate fi rezultatul eronat al unui calcul cu suma “ura”? Daca pentru BigData, poate fi eroare, ceea ce pentru un crestin este o victorie, inseamna ca pentru entitatea biologica poate exista liber arbitru, in timp ce entitatea  artificiala vede doar un calcul al probabilitatilor. Si inca o nedumerire: cum ar intelege un computer sacrificiul din iubire printr-un calcul al probabilitatilor de supravietuire? Nu e un nonsens pentru Robocop?
  2. In lumea islamica, imamul local e un un marja adica o sursa de emulatie. Musulmanul, membru al comunitatii locale isi va intreba imamul la ce scoala sa-si trimita copilul sau ce sa faca intr-o situatie inedita, nu doar pentru ca el nu are autoritatea de a interpreta Coranul si se teme ca decizia sa ar putea fi in contradictie cu voia lui Allah, dar si pentru ca imamul are informatii. El stie! E deasupra oricarei suspiciuni, iar opinia sa e litera de lege. E marja! Tot cam asa,spune YNH, tinde sa devina Google pentru noi, daca nu a si devenit deja pentru unii. Google devine reper, litera de lege. Dar in aceste conditii, Biblia sau Coranul nu va continua sa ramana pentru credincios reperul suprem care va anula orice relevanta a oricarui google? Nu va deveni astfel Biblia sau Coranul refularea unei societati inrobite algoritmilor BigData? Daca religia poate fi subiect de analiza si monitorizare pentru BigData, incredintarea unui credincios nu poate fi subiectul unui calcul al probabilitatilor, pentru ca termenii ecuatiei se modifica continuu. Constiinta biologica va atinge etape gnoseologice ale Divinului  pe care algoritmii unui computer fie el si cuantic nu le poate calcula, tocmai pentru ca opereaza intr-o logica pentru care sentimentele sunt nonsensuri. Pentru a intelege iubirea, un computer trebuie sa o experimenteze. Oricat de performant ar fi un computer, el opereaza cu imputuri matematice, iar matematica e un limbaj care nu poate defini sentimentul. Si asa deviez in subiectul anterior… Ideea e ca pentru unii, Google poate deveni un marja, sau chiar un zeu, insa eu vad credinta aici ca o ultima baricada in fata BigData. Impenetrabila. Iar cei ce cred, stiu ce spun!
  3. “Autoritatea va trece de la oameni la algoritmi” acolo unde autoritatea e la oameni. In religie, autoritatea NU e la oameni. Deci inca un motiv pentru care religia ar putea fi poate singura alternativa la BigData ca “fuziune intre revolutia biotehnologica si cea a tehnologiei informatiei”, asa cum o defineste YNH.
  4. YNH incearca un apel incorect la religie ca solutie in problemele existentiale ale omenirii, ca amenintarea nucleara sau incalzirea globala, probleme care nu au fost generate de religie si nu stiu de ce ar avea pretentia ca religia sa fie neaparat o solutie globalista. Religia poate fi aici o solutie doar prin cultivarea unei viziuni la nivel de individ care ar putea avea un ecou global daca mesajul ar putea fi “decriptat”! Insa nu e mai usor sa intrebi Google decat sa citesti o carte de 1kg?
  5. “Religiile sunt o parte a problemelor omenirii si nu o parte a remediului”. Aici cred ca Harari e intr-o dubla eroare. Prima data partial, pentru ca nimic nu  e in alb si negru. Religia poate fi parte a problemelor dar si parte a solutiei. Apoi, problema e acolo unde religia e inteleasa gresit. La fel si politica, poate fi parte a problemelor dar si o probabila solutie. Depinde cum e inteleasa si asumata. Spre exemplu, o parte a problemelor omenirii e si liberalismul homofil, fara sanse insa sa fie, in acelasi timp, si o parte a solutiei! Dar Harari nu vorbeste de asta, din motive evidente! A citit cineva o carte care are o opinie cel putin echidistanta despre religie si care sa fi fost dedicata sotului homosexual? O fi greu sa intuim parerea lui Itzik despre religie?
  6. “Religiile sunt folosite in principal ca slugi ale nationalismului modern”. In principal sunt folosite cu alt scop, insa a enunta doar partea negativa a unui concept, te pune automat in postura negativista si asta nu fara motiv. Eu as spune ca politica e in postura asta, in primul rand, fara a nega aportul religiilor prost intelese si aplicate in problema nationalista. Insa, daca suntem realisti pana la capat, vom accepta ca religia care se pune in slujba nationalismului NU E RELIGIE, e politica de stat! Cine considera ca religia e o sluga a nationalismului modern ori nu stie ce e adevarata religie, ori are un scop in a o discredita.
  7. “Cele mai moderne rachete nucleare si bombe ciberneticear putea fi folosite pentru o disputa doctrinara pe marginea unor texte medievale”. La fel de bine cum ar putea fi folosite pentru mii de alte motive, neprecizate aici. Chiar si asa, de ce ar fi aici “textele medievale” problema si nu idiotii care fac din ele un motiv de disputa? In logica asta, as putea spune ca nu religia a construit rachetele ci stiinta. Inseamna asta ca stiinta e exclusiv distructiva sau ca distructiv e modul nostru de a vedea lucrurile?
  8. “Nationalismul si religia impart inca civilizatia umana in diferite tabere, adesea ostile”. Daca punem in locul celor doua ORICE, propozitia ramane adevarata. Afirmatia e cel putin sofista, pe principiul: numesti vinovatii care-ti convin, apoi vei gasi destule  argumente prin care sa-i victimizezi. Dar politica, cu extremele ei de manifestare comunista si capitalista, sau rasismul (#blacklivesmatter) ori misoginismul (#metoo), liberalismul homofil etc nu impart civilizatia in tabere ostile? Crede insa cineva ca daca ar disparea nationalismul si religia, nu am mai avea amenintare nucleara sau incalzire globala, subiectele analizate aici de autor? Problemele astea sunt in noi insine si nu in afara noastra. Singura solutie este in updatarea speciei din interiorul individului, prin cultivarea legii morale naturale, a iubirii aproapelui etc, iar aici suntem pe domeniul religiei! Problemele actuale descrise “trebuie solutionate la nivel global”, corect, dar numai plecand de la individ. Orice updatare din afara, asa cum o vede autorul, prin transformarea omului in cyborg cu acces la BigData va fi artificiala, nenaturala, falsa. Asta nu inseamna ca nu vom ajunge acolo. Insa nu asta e solutia “omului nou”. Sa spunem totusi ca un razboi nuclear ar putea fi declansat de diferende religioase, dar “colapsul ecologic” sau “perturbarea tehnologica” nu vad cum ar putea fi cauze directe ale religiei. Cu atat mai mult, sa pui o eventuala dezintegrare a UE pe seama religiei, e dovada unui sofism esuat, pentru ca crestinismul e chiar unul din motivele consolidarii Uniunii in fata valurilor de migratii islamice, deci aici, religia crestina e chiar o solutie a problemei si nu o cauza, asa cum autorul o introduce indirect, dar subtil in ecuatie.
  9. (p.149) Harari face o confuzie des intalnita, in special in Europa: imigrantii si refugiatii. Daca scopul imigrantilor este sa se stabileasca definitiv sau temporar intr-o tara prin vointa proprie, refugiatii (in special cei de razboi) isi parasesc tara nu pentru ca asa vor, ci pentru a-si salva viata. Refugiatii nu trebuie sa fie asimilati de tara gazda, asa cum afirma autorul. Ei raman acolo doar pe timpul conflictului, dupa care revin in tara de origine. Daca imigrantii au cel putin o datorie morala, daca nu legala, de a se integra in societatea tarii in care isi doresc sa traiasca, refugiatii sunt acolo temporar, pentru a supravietui si nu e moral sa-i obligi sa renunte la propria cultura, cat timp au statutul de refugiat. Din aceste puncte de vedere, e simplu: primirea imigrantilor e o favoare, in timp ce primirea de refugiati e o obligatie, cel putin morala.
  10. (p.192-193) “Prin urmare, nu are absolut nici o logica sa acordam iudaismului si vlastarelor lui, crestinismul si islamul, vreun merit pentru crearea moralitatii umane”. Dar cine are pretentia asta? Poate rabini ultaortodocsi sau conservatori crestini extremisti. Codul lui Hammurabi a fost scris cu 500 de ani inainte de legea mosaica. Nu te poti folosi de ignoranta unora ca argument in favoarea desconsiderarii Bibliei! Daca acceptam ca Moise ar fi primit Legea pe Sinai, de ce am considera ca morala universala nu a putut fi legiferata si inainte de Moise? In fond, etica morala a fost pusa de Dumnezeu in AND-ul omului nu in AND-ul iudeului. Si asta nu pe Sinai, ci la creatie. Cand Adam a fost constient de pacatul sau si s-a ascuns, etica morala nu fusese inca legiferata! La fel cu monoteismul. Cine are pretentia ca ar fi meritul iudeilor? Si de ce aceia care afirma asta ar trebui sa fie subiectul unei analize de destructurare  logica a unui fals adevar? Istoria demonstreaza ca se inseala. Punct. Insa critica autorului nu e indreptata impotriva iudaismului, ci a Bibliei, in general. – “Dintr-o perspectiva etica, monoteismul a fost, fara indoiala, una dintre cele mai proaste idei din istoria omenirii”. Apoi ii critica pe musulmani, pe conchistadori etc. Pai vorbim aici de padure, nu de uscaturile ei. Daca mai are si padurea uscaturile ei, nu inseamna ca toata padurea e moarta! Isus nu a fost crestin, nici musulman si nici chiar iudeu in sensul strict fariseic. Dar prin monoteismul sau triunic a adus cea mai mare revolutie morala din istorie!
  11. Problema homosexualitatatii transcende morala iudaica sau musulmana. E o incalcare a moralei universal-umane. Daca pentru a nega imoralitatea homofila autorul trebuie sa o atribuie Bibliei pentru ca apoi sa demonteze toata morala biblica, nu e nici o problema din perspectiva lui Harari. Si pentru a demonstra ca toata Biblia e plagiata mai strecoara o demonstratie istorica ca monoteismul nu e un atrubut iudaic. Biblia in sine prin autorii sai, nu afirma explicit, textual, ca morala pleaca de la Moise sau ca monoteismul e artibut exclusiv iudaic. E un sofism penibil.
  12. (p.202) “Moralitatea nu inseamna perspectiva poruncilor divine ci reducerea suferintei”. Ok, atunci ce facem cu poruncile divine? Inseamna ca nu sunt ele morale, ca nu mai sunt valabile? Sa inlocium “poruncile divine” cu “legislatia statala” si vedem nonsensul afirmatiei. Ce facem acum cu legile statului? E filosofia lui “sa fie bine sa nu fie rau”!
  13. (p.202-203) “[Oamenii] sunt obsedati sa dea curs poftelor sau lacomiei lor nemijlocite, fara sa le mai pese de impactul asupra altora…” Ok, ce facem atunci cu homosexualii care sunt acceptati legal intr-o tara si care isi manifesta public orientarea sexuala? Asta nu are impact asupra altora? Asupra copilului meu, spre exemplu? Pentru ca in acest caz, doar morala poate opri aceasta manifesare legala!
  14. (p.204) “Secularismul ne poate asigura toate valorile de care avem nevoie”. Gresit, nu secularismul, ci informatia mitocondriala.
  15. (p.205) Urmatorul citat e, cred, culmea nesimtirii logice! “Pentru ei (laicii) secularismul este o perspectiva pozitiva si activa asupra lumii, definita printr-un cod coerent de valori…”. Iar pentru mine, un crestin, credinta e o perspectiva pozitiva si activa asupra lumii, definita printr-un cod coerent de valori… Am ajuns unde? Insa bomboana de pe coliva logicii e “moralitatea si intelepciunea sunt mostenirea naturala a tuturor oamenilor”. Sa inteleg de aici ca homosexualitatea autorului e morala pentru ca e ceva natural sa fii homosexual? Dex Care se potrivește cu ordinea firească a lucrurilor; normal, firesc. Daca dupa parerea autorului homosexualitatea e o mostenire morala naturala a omului, atunci ne miscam intr-o alta logica cuantica. Iata ca exista valori morale care sunt impartasite de musulmani, crestini, hindusi si ate: printre ele, homosexualitatea!
  16. (p.206) Capitolul „Idealul laic” e din putul gandirii: “Cel mai important angajament laic este fata de adevar”! Ce e adevarul? Care adevar? Autorul spune ca”adevarul bazat pe observatie si dovezi, nu doar pe credinta”. Pai acel adevar de care ne vorbiti e in continua schimbare! Azi oamenii de stiinta englezi spun ceva, maine infirma! Insa culmea prostiei e aici: “laicii se straduiesc sa nu confunde adevarul cu credinta”. Adevarul e relativ, asta o stie pana si un crestin, (cu exceptia Adevarului!). Adevarul unui crestin nu e si adevarul unui laic sau adevarul unui virus. Adevarul depinde din ce parte privesti, dar si cand! O alta mostra de prostie, de-a dreptul, e: (p.210) "educatia laica ii invata pe copii sa distinga adevarul de credinta". Adica... – De aici incolo am considerat lucrarea lui Harari o comedie tragica cu final previzibil: “noi, homosexualii, detinem adevarul si ne miscam in limitele moralitatii naturale. Religia voastra e o minciuna, e depasita, imorala si violenta”!
  17. De ce am impresia ca autorul si-a scris lucrarea doar pentru a-si justifica orientarea homosexuala? Peste tot acolo unde religia (care a ramas singura reduta impotriva legalizarii sau acceptarii universale a homosexualitatii) e subiectul de discutie, moralitatea pe care o exprima e atacata si inlocuita sofistic cu „morala naturala” bineinteles, cu o homosexualitate incluziva. Din punctul meu de vedere, ca si crestin, orientarea sexuala a autorului e strict problema lui si nu cred ca asta trebuie adusa intr-o discutie publica. Crestinul e indemnat de credinta sa sa-l iubeasca pe pacatos dar sa urasca pacatul. D-le Harari, ramaneti cu homosexualitatea dvs, insa nu ne-o prezentati ca pe o „morala naturala”. Pastrati-o in dormitorul dvs, cu Itzik si nimeni nu se va simti lezat pentru asta.
Comentarii
* E-mailul nu va fi publicat pe site.
I BUILT MY SITE FOR FREE USING